Peste 200 de proprietăți de vacanță din București sunt promovate pe Airbnb și Booking.com, deși se află în clădiri încadrate în clasa de risc seismic RS1, categoria cu cel mai mare pericol de prăbușire. Închirierea locuințelor din aceste imobile este interzisă prin lege, însă turiștii pot face în continuare rezervări fără să fie informați clar despre riscurile la care se expun.
Organizația Re a analizat, la sfârșitul lunii mai, datele publicate pe cele două platforme și a identificat cel puțin 207 proprietăți turistice ilegale. Acestea pot găzdui, împreună, peste 1.000 de persoane în fiecare noapte.
Peste 200 de proprietăți, în clădiri cu risc seismic maxim
Dintre proprietățile identificate, 116 erau listate pe Booking.com, iar 47 pe Airbnb. Alte 44 de locuințe apăreau simultan pe ambele platforme. Toate se aflau în imobile clasificate RS1.
Bucureștiul este considerat capitala cu cea mai mare expunere seismică din Uniunea Europeană. Cutremurul din 1977 a provocat moartea a peste 1.500 de persoane și prăbușirea a 32 de clădiri.
Experții avertizează că producerea unui nou seism major este inevitabilă. O evaluare realizată în 2022 estimează că aproximativ 23.000 de clădiri ar putea fi grav avariate, iar bilanțul ar putea ajunge la aproximativ 6.500 de morți și 16.000 de răniți grav.
Închirierea locuințelor din clădirile RS1 este interzisă
Din 2024, legislația din România interzice atât închirierile pe termen scurt, cât și pe cele pe termen lung în clădirile încadrate în clasa de risc seismic RS1. În București există cel puțin 404 astfel de imobile, iar orice închiriere a unei locuințe din interiorul lor este ilegală.
Amenzile pentru încălcarea legii sunt cuprinse între 1.000 și 2.000 de euro. Doar o mică parte din fondul imobiliar al Capitalei a fost însă evaluată oficial, iar specialiștii cred că numărul real al clădirilor nesigure este mult mai mare.
Ana Todor a povestit că a rezervat două sejururi prin Airbnb în imobile RS1, fără să știe în ce categorie de risc seismic erau încadrate.
„Clădirea arăta îngrozitor din exterior”, a povestit ea pentru The Guardian. După aceste experiențe, femeia spune că verifică de fiecare dată starea clădirii înainte de a face o rezervare.
Un „apartament de designer” din Piața Universității era oferit cu 100 de euro pe noapte. Într-o recenzie mai veche, un turist descria imobilul drept „veche și nesigură din exterior”.
Nici Airbnb, nici Booking.com nu le solicită gazdelor să precizeze starea structurală a clădirii în care se află apartamentul. Astfel, turiștii pot rezerva o locuință fără să știe că imobilul este încadrat în cea mai periculoasă clasă de risc seismic.
Un purtător de cuvânt al Airbnb a transmis că firma „investighează” cazurile semnalate. Booking.com a precizat că proprietarii care publică anunțuri pe platformă trebuie să respecte legislația locală.
Fondatorul Re, Matei Sumbasacu, susține că platformele resping orice responsabilitate. Pentru a-i avertiza pe turiști, organizația a lipit pe cutiile de chei din clădirile RS1 autocolante cu coduri QR, care duc către informații despre riscul seismic real al imobilelor, conform The Guardian.
Legea prevede amplasarea unui „punct roșu” la intrarea în clădirile cu risc seismic, însă avertismentul este scris doar în limba română. În cazul turiștilor străini, mesajul privind pericolul poate trece neobservat.
Primăria face verificări doar în urma reclamațiilor
Primăria Capitalei a transmis că poliția locală verifică aceste cazuri doar atunci când primește plângeri. Instituția a trimis aproximativ 3.000 de notificări proprietarilor din clădirile încadrate în clasa RS1.
Primăria a cerut și Ministerului Turismului să introducă respectarea acestei interdicții în procesul de autorizare a spațiilor de cazare. Matei Sumbasacu susține însă că responsabilitatea a fost mereu „pasată” între instituțiile implicate.
Doar 35 de clădiri au fost consolidate din 1994
Problema clădirilor vulnerabile din București are rădăcini vechi. Lucrările de consolidare începute după cutremurul din 1977 au fost oprite de regimul Ceaușescu, iar fondurile au fost redirecționate către construirea Casei Poporului.
Din anul 1994, când a fost adoptată legea privind consolidarea clădirilor, doar 35 de imobile au fost consolidate. În același timp, Bucureștiul a primit peste două milioane de vizitatori în 2025, cel mai mare număr înregistrat la nivel național.
